dilluns, 27 de febrer de 2017

Glossàriu de sotziolinguìstica




Glossàriu de sotziolinguìstica  



S'idea mia de publicare  custu glossàriu  de sotziolinguìstica, sena   pretesa peruna de èssere cumpletu, est ditada dae sa netzessidade de definire in limba sarda unos cantos tèrmines e cuntzetos de custa disciplina importante sena impreare sa limba chi nos dòminat, ca petzi dende dignidade a una limba minore che sa nostra  mediante s'impreu suo in ogni ramu de sa connoschèntzia, podimus chircare de istransire chi una limba manna si nche màndighet una minore. Pro nos isfrancare dae cussu chi paret su destinu de sas limbas minores, iscumpàrrere, est de importu mannu su de pòdere faeddare e iscrìere in sa limba nostra de totu sas matèrias de s'ischire umanu, duncas fintzas de sotziolinguìstica, chi est s'istùdiu de s'impreu, o de su no impreu, chi si faghet de sa limba e de sa relatzione intre custa e su cuntestu sotziale.   
Custu traballu meu est diretu a sas pessones interessadas a sas limbas in generale e a sa limba sarda in particulare cun una finalidade: dare un'idea de s'importàntzia sotziale de su limbàgiu e de sas relatziones chi esistint intre sas comunidades linguìsticas;
no est frutu de chircas personales, deo non so unu sotziolinguista, ma de sa regorta de tèrmines e cuntzetos de autores diferentes presentados in limba sarda.

Apo a publicare sas intradas de custu glossàriu in òrdine alfabèticu, cun su tèrmine inglesu intre parèntesis.   

**********




A


Achisitzione (acquisition)

Est s'imparu de una limba. Ispetzialistas meda afirmant chi s'edade crìtica pro connòschere una segunda limba pro parte de una pessone monolingue est intre sos 10-12 annos giai chi a partire dae custa edade s'imparu de una limba sighit unos protzessos diferentes: in antis de sos ùndighi annos est prus importante su fatore de achisitzione incussiente de sa limba, mentres chi prus addae de custa edade tenent prus importàntzia sos mecanismos cussientes de s'imparu. Carchi autore distinghet intre su cuntzetu de achisitzione e su de imparu de una limba. Mentres chi s'achisitzione est unu protzessu incussiente siat pro sa prima limba (L1) che pro sa segunda limba (L2) chi s'isvilupat cun sa comunicatzione naturale e s'interatzione significativa in ue s'atentzione si dirigit a sa trasmissione de su messàgiu, s'imparu est unu protzessu prus cussiente in ue s'atentzione si dirigit a sa forma, sas règulas e a sa curretzione de errores.



Acroletu  (acrolect)

1. Limba dominante in una situatzione de limbas in cuntatu. 
2. Variedade linguìstica pròpia de sas classe sotziales altas.
3. In sos protzessos de formatzione de una limba in unu territòriu colonizadu, rapresentat sa variedade linguìstica prus probiana a sa limba de sos colonizadores, e duncas, cun prus prestìgiu.


Aculturatzione (acculturation)

Numenada fintzas transculturatzione. Est su càmbiu culturale  dèvidu a cuntatos intensos e diretos intre duos o prus grupos diferentes e autònomos a su comintzu. In custu protzessu si dat una sostitutzione de una forma culturale cun un'àtera, sena chi custu signìfichet però unu càmbiu de vida totale. In sa sotziedade moderna sas pessones passant a manera naturale travessu protzessos de aculturatzione pro càmbios de faina, càmbios de classe sotziale, càmbios de residèntzia, atzetatzione de ideas noas.



Aculturatzione linguìstica (linguistic acculturation)

Assimilatzione lìbera o obbligada de una comunidade linguìstica a un'àtera comunidade linguìstica. Est unu cuntzetu impreadu pro analizare s'immigratzione e rapresentat su cumplessu de càmbios lessicales in sa limba fitiana de una pessone o de unu grupu ètnicu. S'aculturatzione linguìstica comintzat cun s'agiunta de paràulas chi   faghent prus fàtzile sa comunicatzione sotziale de s'immigrante.  Custas paràulas noas non suponent sa sostitutzione de una limba pro un'àtera, ma rapresentant s'achirimentu de paràulas chi s'immigrante annanghet a su vocabulàriu suo.



Adatamentu linguìsticu (linguistic accomodation)

Custu tèrmine s'impreat pro situatziones diferentes:
1. Cando sos membros de una comunidade linguìstica abandonant s'impreu de sa limba pròpia in su tratòngiu cun sos membros de un'àtera comunidade linguìstica. Pro su prus si tratat de un'adatamentu linguìsticu unidiretzionale: sos de sa limba minoritària s'adatant a sa limba magioritària. 
2. Cando unu grupu de orìgine immigrante tenet tendèntzia a impreare sa limba de su grupu chi l'at retzidu in sas relatziones cun custu grupu.
3. Pro descrìere su protzessu de acurtziamentu graduale cara a un'istandard intre faeddantes de variedades linguìsticas diferentes.



Afasia (aphasia)

Alteratzione de su limbàgiu, causada dae una lesione in s'emisfèriu tzerebrale chi guvernat su còdighe linguìsticu, caraterizada dae s’incapatzidade de pòdere espressare sas ideas cun sìmbulos verbales o de nde pòdere cumprèndere su valore semànticu.
Su tèrmine derivat dae su gr. aphasía, pèrdida de sa paràula pro un’ispantu; est istadu reintroduidu in su limbàgiu mèdicu, in frantzesu, cun su significadu atuale e gasi passadu a totu sas limbas.
S'istùdiu de su bilinguismu s'est basadu in ocasiones meda in s'osservatzione de pessones afàsicas chi recùperant sa paràula. Esistint istùdios chi mustrant chi s'afortiamentu visivu de una limba travessu la letura e s'iscritura podet pònnere custa limba in positzione dominante; sos isvìtzeros bilìngue chi aiant impreadu su tedescu e su frantzesu istandard in forma iscrita si recuperaiant dae s'afasia e torraiant a s'impreu de su tedescu e de su frantzesu  prus in presse chi non so chi lu faeddaiant ma no l'iscriiant.  
In Sardigna, a chie tenet su sardu comente limba pròpia, si li negat su recùperu dae s'afasia in sa limba sua.



Alfabetizatzione (teaching to read and write)

Atzione, promòvida mescamente dae s'istadu, direta a insignare a lèghere e a iscrìere a totu sa populatzione. 
In su 1861, annu de s'unificatzione italiana, sos analfabetas in Itàlia fiant su 74% de sa populatzione, in Sardigna su 91%. 
Sa pessone analfabeta lu est in ogni limba, no importat cale; s'alfabetizatzione però est istada unilìngue, in italianu, e si in Sardigna sos analfabetas in custa limba in die de oe ant menguadu meda, sos analfabetas in sardu, limba de sa terra nostra, sunt imbetzes sa majoria de sa populatzione. E custa est una chistione polìtica.



Alfabetu (alphabet)

Sistema de signos gràficos impreados pro iscrìere una limba. o una variedade linguìstica. S'alfabetu prus impreadu pro sa rapresentatzione de sa prus parte de sas limbas est s'alfabetu latinu. 






Alienatzione linguìstica (linguistic alienation)
Su tèrmine alienatzione ìndicat s'istadu mentale de chie est pèrdidu in custa sotziedade, de chie non tenet prus un'identidade pròpia ca bi l'ant leada, ca l'at pèrdida. 
Chèrgio sutalineare, intre totu sas alienatziones chi procurat custa sotziedade, s'alienatzione linguìstica: situatzione derivada dae una cuntierra linguìstica longa in ue una parte de sa populatzione de unu logu determinadu podet ismentigare s'orìgine sua e ismentigare o negare s'unidade de sa limba pròpia e sa netzessidade de l'impreare e de la passare a sos fìgios.
Sa Sardigna, a dolu mannu, est un'esempru craru de una terra in ue est presente, in gradu elevadu e isparghinadu, una alienatzione linguìstica.



Aligheresu (Alguerese)

Variedade dialetale de sa limba catalana faeddada in S'Alighera dae su 1354.  Sa tzitade,  disterrados sos sardos chi b'istaiant, est istada ocupada dae sos catalanos. Cun totu chi esseret a tesu dae sa natzione sua e inghiriada dae su sardu e dae s'italianu, sa limba s'est mantesa in S'Alighera.



Alinguismu (alinguism)
 
Est s'impoverimentu progressivu de una limba in cantu a richesa de vocàbulos e pròvocat in sos faeddantes su minimamentu de paràulas impreadas a fitianu. Est unu fenòmenu chi si dat pro su prus cando una limba s'imponet a un'àtera e sos faeddantes de sa limba minorizada si sentint paralizados in s'espressione verbale pro discunfiàntzia in sa limba pròpia chi sunt perdende, e pro incumpetèntzia in sa limba dominante. Custu fenòmenu de alinguismu, o impotèntzia verbale, si dat in Sardigna, tantu chi in medas biddas e tzitades esistit una morte lenta de sa limba pròpia, sa de su logu.
Su bilinguismu medas bortas podet èssere su comintzu de unu alinguismu.



Allòfonu (allophone)

Chie faeddat una limba materna o una limba pròpia diferente a sa limba territoriale pròpia de in ue istat. Pro esempru, s'immigratzione allòfona o alloglota est cussa chi in su momentu de arrivare a su paisu chi l'acasàgiat faeddat una limba diferente de sa pròpia de cussa comunidade. In Sardigna tenimus comunidades alloglotas.



Alternàntzia de còditze (code-switching, alternance codique)

Est un'istrategia de comunicatzione chi cunsistit in alternare elementos de duas o prus limbas o variedades linguìsticas. Sos faeddantes podent èssere o non cumpetenetes in sa duas limbas.   



Ambilinguismu (ambilingualisme)

Est su gradu màssimu de bilinguismu individuale e currispondet a a su bilinguismu de una pessone capatze de funtzionare comente monolìngue in ambas limbas, in totu sos àmbitos de s'atividade sua e sena peruna interferèntzia de una limba cun s'àtera.



Antinorma (anti-normative)
 
Positzione contrària de su totu a atzetare sa normalizatzione lessicale e grammaticale de una limba, proposta dae s'autoridade linguìstica. Si dat pro su prus in situatziones de cuntierra linguìstica e si devet a sa subravaloratzione de su valore simbòlicu chi tenent sas caraterìsticas dialetales de una limba. Sa positzione antinorma naschet dae s'incapatzidade de pensare chi sa limba minorizada podat èssere àtera cosa chi no unu sìmbulu de identidade de unu grupu e custu impidit de valorare s'importàntzia de sas funtziones chi podet tènnere sa limba, est a nàrrere s'impreu suo in totu sos campos de s'ischire. Sos ideòlogos de custa positzione, rapresentada in Sardigna dae tzìrculos acadèmicos bene connotos, creent in una realidade "naturale" de sa limba sena tènnere in contu sos apretos sotziales. Pro a issos sa limba est a in foras de sa sotziedade, est un'istatuedda de museu sena perunu valore comunicativu, ca tenet unos valores "superiores". A manera cussiente o incussiente esaltant sos valores folclorìsticos de sa limba (sarda), favoressende in càmbiu s'impreu de sa limba dominante.



Antipurismu (antipurism)

Positzione contrària o indetzisa a s'interventu in su còdighe linguìsticu. Defensat sa limba faeddada in carrera  e s'istesiamentu cunforma a sa normativa linguìstica.



Antisotziolinguìstica (antisociolinguistics)

Positzione de unos cantos filòlogos chi istùdiant sas limbas issoro comente istruturas linguìsticas ebbia o comente ogetos de museu sena perunu valore comunicativu. Custa positzione est negativa a manera ispetziale cando sa limba tratada est in una situatzione de minorizatzione rispetu a un'àtera imposta dae sos guvernantes; s'atzione de sos antisotziolinguìstas disinteressados de su totu a promòvere s'impreu de sa limba minorizada in totu sos àmbitos sotziales, est reduida a esaltatziones folclòricas de sa limba e su cumportamentu issoro - a bortas a manera incussiente - est de èssere collaboradores de su protzessu de càmbiu linguìsticu.









Apologia linguìstica (linguistic apology)
Est sa lode, s'elògiu in difesa de sa limba pròpia. Su testu podet èssere in prosa o in poesia e naschet dae sa sensibilidade de un'iscritore o de unu poeta chi s'abìgiat de su comintzu e isvilupu de sa sustitutzione linguìstica de sa limba sua, chi s'est consumende "che candela de seu".
Custu soneto, de su grandu Remundu Piras, rapresentat un'esempru craru de apologia linguìstica, trista, ma a su matessi tempus prena de una componente rivendicativa forte chi espressat sa voluntade de recùperu e orgòlliu de sa limba sarda.

---------------------
 
No sias isciau (Remundu Piras)

O sardu, si ses sardu e si ses bonu,
Semper sa limba tua apas presente:
No sias che isciau ubbidiente
Faeddende sa limba 'e su padronu.

Sa nassione chi peldet su donu
De sa limba iscumparit lentamente,
Massimu si che l'essit dae mente
In iscritura che in arrejonu.

Sa limba 'e babbos e de jajos nostros
No l'usades pius nemmancu in domo
Prite pobera e ruza la creides.

Si a iscola no che la jughides
Po la difunder menzus, dae como
Sezis dissardizende a fizos bostros




Apropiatzione de una limba (language acquisition)

Protzessu de imparu de una limba nos. Naramus achisitzione s'apropiatzione de una limba in su mèdiu naturale e sotziale; naramus imparu a su protzessu de apropiatzione de una limba in unu cuntestu iscolàsticu. In sa pràtica non cumbenit però a mantènnere custa diferèntzia e duncas impreamus su tèrmine apropiatzione.



Àrbore de trasmissione linguìstica (linguistis trasmission tree)

Est una genia de àrbore genealògicu, cun sas relatziones linguìsticas chi mantenent sos membros de s'àrbore intre issos. Servit pro apretziare cale est sa generatzione chi interrumpit a primu sa trasmissione familiare de una determinada limba o in cale momentu custa est recuperada.


Àrea linguìstica ( linguistic area)

Àrea geogràfica in ue s'est isvilupada una limba o unu fenòmenu linguìsticu.


Assimilatzione linguìstica (linguistic assimilation)
Est s'adatamentu de sa populatzione immigrada, o de sos discendentes, a sa limba de sa sotziedade chi l'at acasagiada, acumpangiada dae s'abbandonu de sa limba sua originària.
Tocat a la distìnghere dae sa "integratzione linguìstica" (linguistic integration), chi si dat cando sa populatzione immigrada achistat sa limba furistera sena però abbandonare sa limba originària sua.
Medas sunt, a dolu mannu, sos sardos chi, andados in logu furisteri ant assimiladu sa limba de su logu e abbandonadu sa sarda; pagos sunt sos chi si sunt integrados, est a nàrrere chi ant imparadu sa limba de su logu e cunservadu sa limba issoro.
In càmbiu sa majoria de sos furisteris bènnidos in Sardigna no ant assimiladu sa limba nostra e nemmancu si sunt integrados linguisticamente; ant sighidu faeddende e imponende a nois sa limba issoro.


Assòtziu de militàntzia linguìstica (Association of linguistic militance)

Grupu de pessones aunidas pro afortiare sa lealtade linguìstica e sos cumportamentos individuales e colletivos in favore de sa limba chi defensant. Custa genia de assòtziu, parte de sa polìtica linguìstica, est nàschida in sas comunidades cun limbas minorizadas, in cuntierras linguìsticas chi fiant produende, in sa populatzione, s'abbandonu de sa limba pròpia in favore de sa limba dominadora. Nde sunt un'esempru, intre àteros, sa Gaelic League in defensa de s'irlandesu, s'Omnium Cultural in defensa de su catalanu.
Pro su chi riguardat sa limba nostra, dìamus pòdere definire comente Assòtzios de militàntzia linguìstica sos grupos chi naschent a manera ispontànea in Facebook e chi si decrarant a favore de sa limba sarda,  cun sa finalidade de comente amparare, afortiare e isparghinare sa limba nostra.




Autoòdiu (self-hatred). Autoòdiu linguìsticu

S'autoòdiu est unu sentimentu de inferioridade chi tenet sa pessone chi apartenet a unu grupu determinadu e chi chircat de cuare sas caraterìsticas individuales suas chi no incàsciant cun sos istereotipos sotziales identifichende·si cun su grupu dominante. 
A s'ispissu tenet cumportamentos intollerantes cun su grupu de orìgine e manifestat unu refudu linguìsticu cun sas pessones de su grupu chi cheret abbandonare. Si est bilìngue, pro esempru sardu e italianu faeddante, at a impreare in pùblicu sa limba cun prus prestìgiu sotziale e at a riservare sa limba chi cunsìderat de prus pagu prestìgiu a s'àmbitu familiare o privadu.
Sa manera chi tenet custa pessone de si cumportare cun sa limba est sìmile a àteras maneras chi tenet de cumportamentu in diferentes aspetos de sa personalidade sua. Resumende: si tratat de unu problema psichiàtricu.



Autodeterminatzione (self-determination)

Est s'atzione de una colletividade umana pro detzìdere cun libertade su destinu suo polìticu, mescamente sa di si costituire in entidade istatale indipendente. Su tèrmine at creadu su cuntzetu de "deretu de sos pòpulos a s'audeterminatzione". Istoricamente sos protzessos de autodeterminatzione ant caminadu paris cun sos protzessos de normalizatzione linguìstica. In Europa in sos sèculos XIX e XX sos protzessos de autodeterminatzione sunt istados de importàntzia manna in sos protzessos de normalizatzione de sas limbas natzionale rispetivas: polaca, norvegesa, islandesa, finlandesa, tzeca e ungheresa. A su matessi tempus b'at duos cunsideros chi faghent impretzisu custu cuntzetu:  a un'ala su problema chi rapresentat determinare a cale tipu de entidade si podet aplicare su deretu de autodeterminatzione, dadu chi sas categorias de natzione, pòpulu o natzionalidade sunt ambìguas e de determinatzione difìtzile; a s'àtera, non semper si podet dare una relatzione direta intre autodeterminatzione e normalizatzione linguìstica, comente mustrat s'esempru de s'Irlanda cun su protzessu de sostitutzione linguìstica chi at patidu su gaèlicu o irlandesu durante su sèculu XX. S'unidade de s'istadu però non giustìficat sa desigualidade de tratamentu cara a sas comunidades linguìsticas presentes in cussu istadu.




Autoridade linguìstica (linguistic  authority)
Est s'Istitutu o Acadèmia chi, pro su prestìgiu sientìficu de sos membros suos, detèrminat sa normativa linguìstica ufitziale e s'impreu curretu de sa limba.
Totu sas limbas chi ant sighidu su protzessu de normalizatzione, ant tentu una Autoridade linguìstica chi at dadu prestìgiu a sa limba, cun normas e règulas definidas.
Custas acadèmias sunt istadas creadas a manera direta dae sas autoridades polìticas o sunt istadas reconnotas e amparadas. Su traballu issoro est tzentradu in sa codificatzione unitària de sas formas iscritas, e detzidint cales sunt sas formas curretas e sas chi non si podent atzetare. In limbas comente s'italiana, sa frantzesa, sa catalana, sa castigliana e àteras, sa normativizatzione de sas limbas l'ant dada e ufitzializada sas acadèmias rispetivas de sas limbas.
In Sardigna fintzas a carchi annu a como esistiat un'istitutzione sìmile a sa descrita, chi podiat èssere su nùcleu de una Acadèmia de sa limba sarda, ma est istada abolida dae sas autoridades polìticas isulanas.



Autotzentramentu /self-centredness)

Est su recùperu e pràtica de sa visione pròpia de su mundu, sena peruna interferèntzia esterna.
Un'esempru de autotzentramentu pro su chi riguardat nois sardos podet èssere su de nàrrere chi sa Sardigna s'agatat in su tzentru de su Mediterràniu otzidentale, no a ovest de sa penìnsula italiana o a nord de s'Àfrica. S'autotzentramentu est una cunditzione netzessària in su protzessu de sa normalizatzione linguìstica.



Atzentu (accent)

Cumplessu de àbitos articulatòrios de sa paràula (intonatzione, intensidade) chi caraterizant una manera determinada de faeddare, siat de tipu sotziale, siat de tipu geogràficu.
Tocat a tènnere presente chi cando una segunda limba s'imparat prus a tardu de sos 12-13 annos est difìtzile pro chie la faeddat de evitare s'atzentu furisteri. A s'ispissu s'atzentu est in relatzione cun su prestìgiu linguìsticu dadu chi, in sa matessi limba, b'at atzentos cun prus cunsideru chi no àteros dae unu puntu de vista sotziale o professionale.



B

Barbarismu (barbarism)

Paràula o forma linguìstica, de orìgine furistera, isballiada rispetu a sa norma, e inùtile. Sos barbarismos sunt abundantes in sos faeddantes de limbas minorizadas, comente est sa sarda, pro s'interferèntzia linguìstica chi esèrtzitat sa limba dominante. Unos cantos esempros de barbarismos chi, travessu s'italianu, arrivint, imbrutende·la, a sa limba sarda sunt: okay/ de acordu, andat bene; on line/in lìnia; rumour/boghes, tzarameddos; shopping/comporare, còmpora; showroom/espositzione; tutor/tutore, guida; workshop/seminàriu, laboratòriu; team/iscuadra, grupu; trainer/allenadore; budget/previsione de ispesa; coming out/decrarare·si.



Basoletu (basilect)

Variedade sotziale faeddada dae su grupu sotziale prus pòveru culturalmente.



Biculturalismu (biculturalism)

Est su resurtadu de s'imparu de una limba furistera e de s'achisitzione de sos componentes culturales suos: costumàntzias, sistema de valores sotziales de s'àtera limba.



Bidialetismu

Capatzidade individuale de impreare variedades linguìsticas diferentes de una matessi limba.



Bilingue

1) Pessone chi connoschet e podet impreare duas limbas diferentes.  
2) Testu iscritu in duas limbas.



Bilinguismu (bilingualism)

Est sa connoschèntzia de duas o prus limbas e sa capatzidade de las pòdere impreare sena dificultade in ogni cuntestu. Est fintzas sinònimu de plurilinguismu. 
Tocat a distìnghere su "bilinguismu individuale", cando est una pessone chi faeddat cun totu sos registros linguìsticos duas o prus limbas, dae su "bilinguismu sotziale", cando si tratat de una populatzione chi faeddat duas limbas.
Su primu significadu de su tèrmine bilinguismu est craru; su segundu in càmbiu cuat una trampa. Sa prus parte de sos bilinguismos sotziales sunt in realidade cuntierras linguìsticas, est a nàrrere: duas limbas tenent funtziones sotziales separadas, una impreada comente limba culta, s'àtera impreada in famìlia o in cuntestos informales.
Sa cuntierra est dada dae sa limba dominante chi òcupat totu sos àmbitos formales: iscola, amministratzione pùblica, mèdios de comunicatzione, mentres chi sa limba minorizada òcupat sos àmbitos familiares e informales.
Sa populatzione monolìngue in sa limba pròpia, "inferiore", pro esempru sa sarda, est ispuntzonada a si fàghere bilìngue e si s'ispinta, o invasione culturale e polìtica non tzessant, su protzessu sighit finas a fàghere iscumpàrrere custa limba. S'incoragiamentu a su bilinguismu non si dat mai a sos faeddantes de sa limba dominante, no esistit retziprotzidade. No esistint duncas populatziones bilingues, sunt petzi sas pessones chi lu podent èssere.
In cantu a sa cuntierra linguìstica sardu-italianu, ischimus cale est sa limba chi tenet possibilidade de iscumpàrrere.



Bilinguismu asimètricu (asymmetrical bilingualism)

Est sa situatzione de bilinguismu in ue su gradu de cumpetèntzia linguìstica in sas duas limbas chi una pessone connoschet no est ecuivalente. Un'esempru de bilinguismu asimètricu si dat in sos faeddantes chi tenent una cumpetèntzia orale ebbia in sa variedade dialetale de sa prima limba issoro, ma in càmbiu tenent cumpetèntzia orale e iscrita in sa segunda limba chi connoschent, sa dominante. Custa situatzione si dat in casos de subordinatzione linguìstica, comente podet èssere sa subordinatzione de sa limba sarda rispetu a s'italiana.



Bilinguismu costitutivu (constitutive bilingualism)

Est s'ideologia linguìstica de sos chi defensant su statu quo idiomàticu desiguale cun s'argumentu chi sa situatzione sotziolinguìstica de sa sotziedade respondet dae annos e annòrios a un'istrutura bilìngue e chi peruna polìtica linguìstica podet pretèndere de cambiare custa situatzione.



Bilinguismu diglòssicu  (diglossic bilingualism)

Situatzione de bilinguismu in ue sa polìtica linguìstica de tipu assimiladora faghet a modu chi sos faeddantes de sa limba dominada la cunsìderent una variedade informale de sa dominante; faghent duncas un'impreu diglòssicu de sas duas limbas chi connoschent: riservant sa limba dominada pro impreos privados e sena prestìgiu mentres chi impreant sa limba dominante in àmbitu pùblicu e prestigiosu.







Bilinguismu cuadu (covert bilingualism)

Dispositzione chi tenet una pessone a cuare sa connoschèntzia de sa limba pròpia. In Sardigna cada unu de nois connoschet prus de una pessone chi cuat sa connoschèntzia de su sardu, chi sentit birgòngia a faeddare in sardu e si isfortzat pro no lu faeddare.



Bilinguismu integradore (integrative bilingualism)

Est una situatzione de bilinguismu individuale a ue su faeddante lompet ca at bidu chi sa connoschèntzia de una segunda limba li dat fatzilidades  e avantàgios pro sighire sos istùdios o agatare unu traballu.



Bilinguismu orizontale  (horizontal bilingualism)

Situatzione de bilinguismu in ue due limbas diferentes tenent su matessi cunsideru in àmbitos ufitziales, culturales e familiares de unu grupu de faeddantes. Si dat intre faeddantes de classes artas, comente podent èssere sos fiammingos cultos de Bruxelles, chi faghent servire s'olandesu e su frantzesu.



Bilinguismu passivu (passive bilingualism)

Gradu de bilinguismu individuale de sas pessones chi cumprendent una segunda limba ma chi non netzessariamente l'ischint iscrìere o la faeddant.



Bilinguismu primàriu (primary bilingualism)

Situatzione de bilinguismu in ue sos faeddant imparant duas limbas pro càusas familiares o comunitàrias ma non retzint una educatzione bilingue sistemàtica.  



Bilinguismu secundàriu (secundary bilingualism)

Est su bilinguismu chi si dat cando s'imparu de una segunda limba si faghet in iscola.



Bilinguismu simètricu (symmetrical bilingualism)

Rapresentat su gradu de bilinguismu individuale in ue sa cumpetèntzia de su faeddante in sas duas limbas est ecuivalente.



Bilinguismu simultàneu (simultaneous bilingualism)

Est su bilinguismu individuale de cussas pessones chi ant achiridu sas duas limbas a su matessi tempus.



Bilinguismu sotziale (social bilingualism)

Situatzione de bilinguismu chi si dat in una comunidade in ue, pro resones estralinguìsticas - sotziales, polìticas, econòmicas, bèllicas -  custa est obligada a si bilinguizare in sa limba chi est dominante in un'istadu.
Su bilinguismu sotziale est su primu passu de unu protzessu se sostitutzione linguìstica e duncas tenet tendèntzia a èssere unu bilinguismu sostitutòriu e unilaterale.



Bilinguismu territoriale (territorial bilingualism)

Est sa situatzione de bilinguismu in ue petzi sos indivìduos de sa comunidade linguìstica subordinada sunt obligados a connòschere e impreare s'àtera limba. De custa manera sos membros de sa comunidade linguìstica dominante abarrant monolingue in sa limba pròpia, mentres chi sos faeddantes de sa limba minorizada si faghent bilìngues.



Bilinguismu verticale (vertical bilingualism)

Est su bilinguismu in ue in su matessi faeddante coesistint una limba istandard e unu dialetu diferentziadu. Est sinònimu de diglossia.



Bilinguizatzione

Est su protzessu in ue s'indivìduu, o totu una comunidade linguìstica, est obligadu a achirire una segunda limba ca est sa dominante o magioritària in sa sotziedade in ue istat. Su cuntzetu si podet aplicare siat a una populatzione disterrada dae logu suo - immigrantes - siat a sa populatzione autòctona in sa prima tapa de su protzessu de sostitutzione in una situatzione de subordinatzione linguìstica.
Sa bilinguizatzione in sese podet non modificare sas relatziones intre sa comunidade linguìstica giai chi sos membros de custa podent sighire cun sa limba issoro e reservare s'àtera limba pro sas comunicationes estragrupales. Esistit carchi autore chi pensat chi si podet lòmpere a una bilinguizatzione generale de sa populatzione sena chi custu fatu cumportet sa sostitutzione linguìstica e argumentant chi sas sotziedades iscandinavas e olandesa, in ue belle totu sa populatzione adulta  est bilìngue in sa limba pròpia e in inglesu, sunt s'esempru prus craru de custa situatzione.



Bufoneria linguìstica (humour)

Esistit una relatzione, bene documentada, intre sa minorizatzione linguìstica e sa bufoneria chi custa podet generare, e chi rapresentat su signale craru de una disparidade intre limbas o intre dialetos de una matessi limba.
Pensemus a tzertos personàgios còmicos chi s’ùnica manera chi tenent de fàghere a rìere est impreende unos dialetos chi cunsìderant inferiores a àteros o una limba chi suponent de pagu prestìgiu riguardu a un’àtera. Sa limba sarda a bortas est impreada in custa manera bufonesca.


C


Calcu (loan translation, calque)

Est su passàgiu, dae una limba a un'àtera, de unu vocàbulu, una locutzione o un'istrutura sintàtica adatados a sa limba de arrivada. Est una manera chi tenent totu sas limbas de s'arrichire in contatu cun àteras limbas, sena pèrdere sas particularidades pròpias. 
Sa paràula "ferrovia", pro esempru, cumposta de "ferru" e "via" dae su latinu "via", caminu, caminu de ferru, est unu calcu chi reproduit s'istrutura de sa formatzione anàloga tedesca "Eisenbahn", derivada dae s'inglesu "railway".
Cando in càmbiu naramus e iscriimus, a dolu mannu semper prus a fitianu fintzas in sardu, paràulas comente "weekend", "trendy", "bipartisan" o "privacy" non semus impreende unu calcu, non semus arrichende su sardu, semus impreende un'anglitzismu innetzessàriu e dannàrgiu. E fintzas custu faghet mòrrere sa limba nostra.



Càmbiu linguìsticu (linguistic change)

Est su cumplessu de protzessos costantes de trasformatzione e pèrdida de sos elementos linguìsticos de una limba, siat lèssicales, morfològicos e sintàticos. Podent èssere motivados dae resones diferentes, ma sunt normales in s'isvilupu de una limba bia.
Sos càmbios linguìsticos sunt lentos, mancari bi nd'apat de meda lentos comente sos sintàticos, e àteros prus lestros comente sos lessicales, forsis pro s'utilidade psicològica de s'òrdine e ca sas modificatziones linguìsticas non devent rèndere impossìbile sa comprensione mùtua. Ma ogni generatzione o grupu sotzioculturale  at a produire, sighende sos impreos linguìsticos suos, una tzerta variatzione e innovatzione de acordu cun sas cumbenièntzias suas e cun sos fatos istòricos. Sos sistemas linguìsticos duncas non sunt serrados ma vivent in un'istadu de ecuilìbriu inistàbile. Sos càmbios linguìsticos sunt motivados fintzas  dae sos cuntatos intergrupales chi si dant intre indivìduos de limbas o variedades linguìsticas diferentes. 
Su cuntzetu de "càmbiu linguìsticu" non si devet cunfùndere cun su de  "sostitutzione linguìstica (language shift)", chi apo a definire prus a in antis.





Caos linguìsticu (linguistic chaos)

Su caos linguìsticu si dat cando no esistit peruna autoridade linguìstica deputada a regulare su sistema de sa limba. 
Su contràriu de su caos linguìsticu est su controllu linguìsticu e sa normalizatzione de sa limba.
In Sardigna nos agatamus in una situatzione de caos linguìsticu ca sas autoridades polìticas e acadèmicas non si incurant de amparare sa limba pròpia de s'ìsula, antzis faghent su chi podent pro buliare semper prus sas abbas.



Capitale linguìsticu (linguistic capital)

Cumplessu de connoschèntzias e abilidades chi costituint sa cumpetèntzia comunicativa de una pessone e chi detèrminant sa positzione sotziale de custa in su mercadu linguìsticu. Una pessone, pro esempru, chi non siat capatze de impreare sa norma linguìstica e sas formas de prestìgiu de sa limnba, non podet cumpètere in su mercadu de su traballu chi recherit una cualìfica. O in casu de sostitutzione linguìstica, s'impreu de sa limba dominante est obligatòriu pro sos faeddantes de sa limba minorizada, ca sa non cumpetèntzia in custa limba signìficat s'esclusione sotziale.  Su capitale linguìsticu est parte de su capitale culturale, est a nàrrere de su cumplessu de informatzione e formatzione culturale chi tenet una pessone o unu grupu sotziale.  



Carta Europea de sas Limbas Regionales o Minoritàrias (European Charter for Regional or Minority Languages)

Conventzione de s'Unione Europea adotada dae su Comitadu de Ministros su 25 de làmpadas de su 1992 in Strasbourg.
Sa Carta reconnoschet sos deretos linguìsticos de sos faeddantes de custas limbas, sa netzessidade de nde promotzionare s'impreu orale e iscritu in sa vida pùblica e privada, sos istùdios e chircas, etz. Incluit unas cantas mesuras a favore de s'impreu de custas limbas in sa vida pùblica: insignamentu, giustìtzia, autoridades amministrativas e servìtzios pùblicos, mèdios de comunicatzione, atividades culturales, vida econòmica e sotziale.
S'Itàlia at firmadu sa Carta su 27 de làmpadas de su 2000 ma finas a oe no l'at ratificada.



 Codificatzione (encoding)

Protzessu chi tenet comente primu obietivu su de istabilire cales formas de sa limba ant a èssere cunsideradas normativas.
Sa codificatzione cumportat a leare detzisiones normativas a propòsitu de: sa grafia, sa grammàtica, su lèssicu. Detzisu s'alfabetu, tocat a fissare sas formas iscritas de cada paràula tenende in contu sas diferèntzias fonèticas chi si podent dare intre sas variantes dialetales, adecuende sas detzisiones a sa globalidade de sos dialetos e a sa situatzione cognitiva de sos indivìduos. Su disìgiu de distintzione rispetu a àteras limbas podet influire in sas detzisiones chi si leant.
A pustis de s'ortografia, tocat a risòlvere sa morfologia de sas paràulas e sa sintassi.
In sos protzessos istòricos traditzionales sas codificatziones ant acabadu cun sa redatzione de su vocabulàriu normativu.




Coinè (Koiné)
Su tèrmine in orìgine designaiat sa limba greca comuna (Koiné) impreada pro su prus in s'iscritura pro aunire sas variantes geogràficas de su grecu antigu. Custu tèrmine oe in die designat, pro estensione, cale si siat limba comuna, in opositzione a dialetu o variante.
Si tratat duncas de s'istandard de una limba chi dat sa cussèntzia de comunidade linguìstica, cuntzetu chi in Sardigna non totus atzetant, e chi antzis sunt in meda a peleare in contra de sa coinè sarda, ca sa limba comuna giai la tenent: s'italiana.




Colinguismu (co-lingualism)

Situatzione in ue bi sunt duas o prus limbas in cuntatu cun su matessi istatutu ufitziale.



Collochiale (colloquial)

Registru linguìsticu chi s'impreat in situatziones fitianas e chi esistit in totu sas limbas.
Est unu cumplessu de temas riferidos a sa vida de ogni die, caraterizadu dae s'impreu de unu vocabulàriu limitadu, pagu pretzisu e ripetitivu.



Colonialismu linguìsticu (linguistic colonialism)

Est su protzessu pro impònnere sa limba de sa metròpoli in sas colònias. A su matessi tempus inditat fintzas s'ideologia linguìstica chi acumpàngiat custu protzessu. 
In s'època coloniale s'idea de sos linguìstas a propòsitu de sa superioridade de sa limba de sa metròpoli cunforma a sas limbas de sos paisos colonizados preparaiat su discursu ideològicu de sos polìticos annessionistas.
Su tèrmine "colonialismu linguìsticu" no est però aplicàbile a sas situatziones coloniales ebbia, dadu chi non b'at peruna diferèntzia intre sa polìtica linguìstica, pro esempru, de s'Itàlia republicana cun sa polìtica linguìstica de s'Itàlia monàrchica rispetu a sas colònias africanas. A sa dicotomia tzivile/selvàgiu e pòpulu/tribù oe nde currispondet un'àtera: limba/dialetu.



Cumpetèntzia linguìstica (linguistic competence)

Est sa connoschèntzia o domìniu orale o iscritu chi chie faeddat tenet de una limba. Si li narat fintzas "cumpetèntzia grammaticale".
Distinghimus sa cumpetèntzia passiva, o capatzidade de cumprèndere una limba, dae sa cumpetèntzia ativa, o capatzidade de si espressare in una limba.
Sa cumpetèntzia chi una pessone tenet in una limba determinada, mescamente rispetu a una segunda limba, tenet importàntzia in sa seguridade o inseguridade linguìstica de custa pessone e in sa dispositzione sua cara a sas limbas.



Comunidade linguìstica (language community)

Est su cumplessu de pessones chi tenet comente limba materna unu sistema linguìsticu determinadu in sas variedades dialetales suas diferentes.
Sa Decratzione Universale de sos Deretos Linguìsticos definit comente "comunidade linguìstica" ogni sotziedade umana chi, aposentada istoricamente in unu logu determinadu, reconnotu chi siat o nono, si identìficat comente pòpulu  e at isvilupadu una limba comuna comente mèdiu de comunicatzione naturale e de coesione culturale intre sos membros suos.



Cultura de sa limba literària

Notzione chi bidet sa limba literària non petzi impreada petzi in sa creatzione artìstica, ma chi costituit una variedade orale e iscrita codificada e fissada, est a nàrrere capatze de rispòndere a totu sas netzessidades comunicativas de una limba moderna. Custa variedade duncas, a prus de sa funtzione de limba de cultura devet fatzilitare sa coesione interna - natzionale - de sa comunidade e sa diferentziatzione cun sas àteras comunidades linguìsticas, liberende·la de sos elementos angenos intrados in su perìodu de minorizatzione. Sos linguistas, sos maistros e sos iscritores tenent unu ruolu fundamentale in su fràigu de custa variedade, cada unu in sa faina sua: traballos teòricos de linguìstica, insignamentu de sa limba in s'iscola, pràtica de iscritura.



Cuntierra linguìstica (linguistic conflict) e sostitutzione linguìstica (language shift)

Sa prus parte de sos bilinguismos sunt in realidade cuntierras linguìsticas, est a nàrrere: duas limbas tenent funtziones sotziales separadas; si li podet nàrrere fintzas: cuntatu de limbas. Sa cuntierra est dada dae sa limba dominante chi òcupat totu sos àmbitos formales: iscola, amministratzione pùblica, mèdios de comunicatzione. Sa populatzione monolìngue in sa limba pròpia comintzat a si fàghere bilìngue e si s'ispinta, o invasione culturale e polìtica non tzessant, su protzessu sighit finas a fàghere iscumpàrrere una limba. Riguardu a sa cuntierra linguìstica sardu-italianu, ischimus cale est sa limba chi tenet possibilidade de iscumpàrrere. Ma una limba si podet fintzas normalizare. Un'esempru: cando sa Finlàndia s'indipendentizat dae sa Rùssia, decrarat su finlandesu limba ufitziale e lu normalizat. A bortas no est netzessària s'indipendèntzia polìtica pro normalizare una limba: sos esempros de sa limba ebrea, de sa limba catalana e de sa basca nde sunt una mustra.




Cussèntzia linguìstica (linguistic consciousness)

Est su cumplessu de elaboratziones mentales espressadas e documentadas, o implìtzitas, chi una comunidade linguìstica si bidet a issa matessi comente definida dae sa limba chi impreat.  
Sa cussèntzia cumprendet duncas sas formas de pensamentu, sas motivatziones e sas atitudines chi creant sos valores de unu grupu linguìsticu determinadu.
In situatziones de minorizatzione linguìstica, comente s'agatat sa Sardigna, sa farta de cussèntzia linguìstica faghet a modu chi sa comunidade non gherret in contra de sas pràticas chi la noghent e la discrìminant; si imbetzes si ativat sa cussèntzia, sa comunidade linguìstica s'at a opònnere e at a pòdere obligare su guvernu a cambiare sa polìtica sua de innetadura linguìstica.


D




Dàlmata (Dalmatian language)

Sa limba dàlmata est una limba romànica orientale chi si faeddaiat intre s'ìsula de Krk (in italianu Veglia) e Dubrovnik, in sa costera adriàtica de sa Croàtzia. Est una limba oramai morta, ca s'ùrtimu faeddante suo, Tuone Udaina (in sa fotografia), si nch'est mortu su 10 de làmpadas de su 1898. 
Sas limbas non morint de morte naturale; b'at maneras meda de las ochire o de las cumbìnchere a chi mòrgiant a manu sua. 
Sa limba nostra est in perìgulu de vida; si podet sarbare petzi si est amparada dae una polìtica linguìstica sèria, si sa gente sighit faeddènde·la e si si impreat una norma de iscritura generale de riferimentu pro totus.



Darwinismu linguìsticu (linguistic darwinism)

Nùmene cun significadu pejorativu aplicadu a sas ideologias linguìsticas chi defensant su liberalismu linguìsticu chi pretendet de lassare a sa lege de su prus forte sas limbas minorizadas, che sa sarda, e chi diant pòdere iscumpàrrere in cantu prus dèbiles. 
Sos chi defensant su darwinismu linguìsticu, in nùmene de su "no interventzionismu" cuant in realidade sa finalidade ùrtima de sa positzione issoro: favorèssere sa limba dominante e atzelerare sa morte de sa limba dominada. In Sardigna custa ideologia linguìstica est bene rapresentada.



Deculturatzione (deculturation)

Abbandonu de sa comunidade linguìstica pròpia e integratzione in un'àtera comunidade.



Deretu linguìsticu (linguistic law)

Est sa facultade de esigire s'impreu de sa limba pròpia. 
Sa Decraratzione Universale de sos Deretos Linguìsticos comintzat afirmende custu printzìpiu: sos deretos linguìsticos sunt a su matessi tempus individuales e colletivos. 
In unu cuntestu plurilìngue, s'impreu ufitziale de una limba ùnica no assegurat unu tratamentu ugualitàriu a sos grupos linguìsticos diferentes. Si unu servìtziu pùblicu, pro esempru s'iscola, si dat in una limba ebbia, totu sas pessones sunt tratadas de una manera idèntica, ma sas chi faeddant una limba diferente non retzint su matessi servìtziu vàlidu pro a issas. Su dinare de sos tzitadinos de una minoria linguìstica, comente est sa sarda, contribuint a ofèrrere unu servìtziu pùblicu, pro esempru s'iscola, a una majoria, a dannu de sos deretos linguìsticos de sa minoria.



Dialetizatzione (dialectalisation, divergence)

Punna pro si diferentziare intre sas variedades diferentes de una limba dominada, pro esempru sa sarda, in su mentres chi sa limba dominante, s'italiana in custu casu, passat a ocupare su logu de limba comuna o istandard interdialetale.
Meda bortas est su matessi poderiu dominante chi, sighende su ditzu latinu de "divide et impera", promovet su localismu, sa dialetizatzione e, si est netzessàriu, fintzas sa cuntierra intre sas diferentes variedades de una matessi limba, pro debilitare sa cussèntzia linguìstica de unu pòpulu.
Totu custu lu bidimus e lu patimus in Sardigna in ue sunt in meda sos chi atzetant comente limba comuna prus sa limba dominante, s'italiana, chi no una norma de iscritura generale comuna de sa limba dominada, sa sarda.



Dialetologia (dialectology)

Parte de sa linguìstica chi istùdiat sos dialetos, o variedades linguìsticas.



Dialetu residuale (dialect residue)

Variatzione geogràfica chi si manifestat petzi in unos cantos abitos articulatòrios e in su lèssicu de tzertos campos semànticos. Est tìpicu de logos in ue s'est impostu un'àteru sistema linguìsticu.



Diàspora (diaspora)

Dispersione de sos giudeos peri su mundu. Pro estensione su tèrmine si àplicat a sa dispersione de unu grupu ètnicu, religiosu o culturale.





Diglossia (diglossia)

Situatzione in ue duas limbas o variedades linguìsticas in cuntatu sunt impreadas dae sos faeddantes in una distributzione funtzionale complementària: manera formale/manera informale.



Discriminatzione (discrimination)

Tratu diferente chi dat una majoria a unas  pessones o a unu grupu sotziale.



Discriminatzione linguìstica (linguistic discrimination)

Discriminatzione basada in sa limba chi unu faeddat. Est un'idea oramai atzetada in sas sotziedades democràticas chi nemos podet èssere discriminadu pro resones de ratza, sessu, religione.   In cantu a limba però restat sa funtzione discriminante de custa pro sa funtzione simbòlica e su prestigiu sotziale chi tenet.



Discriminatzione linguìstica positiva (positive linguistic discrimination)

Si tratat de una polìtica de disugualidade chi cunsistit in sa distributzione de unu bene sotziale a sa parte de sa populatzione prus pagu favorèssida dae custu bene. 
In s'àmbitu de sos impreos linguìsticos, sa discriminatzione positiva a favore de una limba, pro esempru de sa limba sarda, est motivada dae sa netzessidade de curregire sos disecuilìbrios oramai seculares de subordinatzione, persecutzione e discriminatzione de sa limba nostra.
Sa Carta Europea de sas Limbas Regionales o Minoritàrias adotada dae su Comitadu de sos Ministros de su Cunsìgiu d'Europa su 29 de làmpadas de su 1992, reconnoschet sa legitimidade de sa discriminatzione positiva aplicada a sas limbas minoritàrias che sa sarda pro arrivare a s'ugualidade cun sas limbas dominadoras.
Semus galu isetende dae sa classe polìtica nostra una polìtica linguìstica chi sigat sas indicatziones de sa Carta Europea.



Disertzione linguìstica (linguistic desertion)

Abandonu de s'impreu sotziale de sa limba pròpia pro passare a impreare sa limba dominante in unu momentu determinadu de su protzessu de sostitutzione linguìstica. Su tèrmine disertzione est sinònimu de traitoria linguìstica e si àplicat a parte de sa sotziedade (a s'ispissu sa classe istoricamente dominante). 
Sa disertzione linguìstica atzèlerat sa regressione, s'impoverimentu e s'abandonu de sa limba pròpia.



Diversidade linguìstica (linguistic diversity)
Est sa coesistèntzia de limbas diferentes. Oe in die in su mundu si faeddant intre 5.000 e 6.000 limbas diferentes, ma unos cantos annos a como, non medas, fiant de prus sas limbas chi si faeddaiant.
Sa polìtica linguìstica in àmbitu mundiale diat punnare pro preservare sa diversidade linguìstica de su pianeta mudende sa tendèntzia atuale de apranamentu linguìsticu a favore de s'amparu e defensa de totu sas limbas ca est unu deretu de chie las faeddat e una netzessidade pro s'umanidade.




E

Ebreu (Hebrew)

Sa documentatzione prus antiga chi tenimus de custa limba est sa Bìblia ebràica (1200-200 aC). Sa limba ebrea est istada cunsiderada su ligàmene prus forte de su pòpulu ebreu, espressione de s'identidade sua. Pro duas mìgias annos custa limba fiat impreada in sa liturgia ebbia ca su pòpulu ebreu, disterradu dae sa terra sua, faeddaiat àteras limbas. Eliezer Ben Yehudà (1858-1922) est s'autore de s'òpera immensa de sa restauratzione sotziale e de sa normalizatzione de s'ebreu.

Cando ant fundadu s'istadu de Israele, sos guvernantes ant sighidu sa polìtica de recùperu de s'ebreu, ponènde·lu in totu sos àmbitos de impreu in ue non s'impreaiat e faghènde·lu servire comente interlingua de comunicatzione de sos ebreos chi nde beniant dae totu sas terras de su mundu e chi faeddaiant cada unu sa limba sua. Sa limba sarda tenet meda de imparare dae su recùperu de sa limba ebrea.



Ecolinguismu (ecolinguism)

Est un'ideologia linguìstica chi moet dae un'idea agualitària e no eurotzèntrica de totu sas limbas.  S'unidade de atzione no est s'istadu natzione e s'alternativa a sa pianificatzione linguìstica istatale est una pianificatzione de sa diversidade.



Estintzione linguìstica (linguistic extinction)

Ùrtimu tretu de su protzessu de sostitutzione linguìstica in ue giai no esistit peruna generatzione de faeddantes de una limba chi siat istada sa limba pròpia de unu logu determinadu, chi podat trsmìtere custa limba a sos fìgios e chi custa limba non siat impreada in perunu setore sotziale.
Su tèrmine de estintzione linguìstica si impreat comente sinònimu de morte de una limba, ma est prus pretzisu, giai chi su tèrmine de morte podet dare s'impressione de unu fenòmenu naturale.



Etnitzidade (ethnicity)

Su tèrmine derivat dae su latinu "ethnicus" e custu dae su grecu "etnos", pòpulu, ratza. 
La podimus definire comente su cumplessu de cumportamentos, valores e creèntzias de unu pòpulu o natzione. Rapresentat sa continuidade culturale e colletiva de sas generatziones e si podet basare in fatores comente sa religione, su grupu sotziale e sa limba. Est su sentimentu de apartènnere a unu "nois". Sa limba est a s'ispissu una caraterìstica fundamentale pro s'identidade ètnica. 
Sos sentimentos de identidade ètnica si vivent a manera personale, ma si definint sotzialmente, tenent unas raighinas istòricas fungudas e si trasmitint dae una generatzione a s'àtera. 
S'etnitzidade no est semper sa supravivèntzia de una realidade culturale nàschida dae un'isulamentu culturale, sotziale o geogràficu; non si tratat de unu protzessu cunservadore, ma podet èssere su resurtadu de un'espressione de rennoamentu e adatamentu a sa realidade sotziopolìtica contemporànea.




Etnotzentrismu (ethnocentrism)

Rapresentatzione de su mundu e de sos àteros dae unu puntu de vista de s'etnia e cultura pròpias. Totu sas culturas si definint a manera etnotzèntrica in cuntrastu cun sos àteros grupos, pòpulos o natziones bistos in funtzione de sas pertzetziones e valores pròpios. S'etnotzentrismu, essende una categoria comparativa, òrdinat sa realidade sotziale in forma geràrchica istabilende critèrios de superioridade e inferioridade. Sa confluèntzia de custos valores cun  sos interessos de su poderiu econòmicu e polìticu, contribuint a giustificare cale si siat atzione impositiva, su colonialismu o s'impositzione linguìstica pro esempru.





F


Famìlia linguìstica (language family)

Grupu de limbas chi tenent un'orìgine comuna.



Funtzione sotziale de sa limba (social funtion of language)

Sa funtzione fundamentale de ogni limba est sa funtzione comunicativa chi est sa chi tenet una relatzione cun s'atividade sotziale, sa chi dat unu sentidu a sa limba, giai chi si una limba non servit pro fàghere comunicare sas pessones est una limba morta. Podimus duncas faeddare de limbas cumpletas, sas chi si impreant in totu sas atividades sotziales, e limbas partziales, impreadas petzi in una parte de sas atividades sotziales. No est sa limba "in sè" chi est cumpleta o partziale, est sa funtzione e s'impreu sotziale chi si nde faghet a la rèndere cumpleta o partziale. Sa limba sarda podet èssere impreada in ogni àmbitu e in totu sos registros, ma in sa pràtica fitiana, a dolu mannu, est una limba partziale; tocat a cada unu de nois a li dare sa funtzione comunicativa e simbòlica chi podet e devet tènnere.





G


Genotzìdiu (genocide)

Istermìniu de unu pòpulu o de una etnia. Sa paràula genotzìdiu est istada impreada sa prima borta in su giudìtziu de Norimberga pro inditare sa polìtica nazista de istermìniu de su pòpulu giudeu. In sentidu ampru si cunsìderant genotzidios sos atos chi chrent impedire su lìberu e naturale isvilupu biològicu, ispirituale, polìticu, linguìsticu e culturale de unu grupu umanu determinadu. Un'intelletuale catalanu, Josep Benet, at impreadu a primu su tèrmine genotzìdiu linguìsticu in riferimentu a sa polìtica de su regime franchista direta a s'istermìniu de sa limba e de sa cultura catalana.
Su matessi cuntzetu est vàlidu in àteros sistemas educativos.



Glotofagia (glotophagy)

Situatzione a ue giughet su colonialismu linguìsticu: sa morte de sa limba dominada, "tragada" dae sa limba dominante.



Grupu linguìsticu (linguistic group)

Pessones chi cumpartzint sa matessi limba e chi s'agatant residentes in un'àtera comunidade linguìstica, sena tènnere però una istòria comuna cun custa. Un'esempru sunt sos immigrantes, sos refugiados, sos deportados o sos membros de una diàspora.



I



Idealizatzione cumpensatòria.

Est unu mecanismu psicosotziale chi cunsistit in faeddare bene de una cosa pro cumpensare su fatu chi, in realidade, no est istimada. Un'esempru nd'est s'arresonu de su "selvàgiu bonu".
S'apologia de sos dialetos est una idealizatzione cumpenatòria, est a nàrrere chi est sa giustificatzione de unos cantos iscritores o intelletuales pro cumpensare su fatu chi ant abbandonadu,  o mai comintzadu, s'impreu iscritu de sa limba pròpia. S'idealizatzione podet èssere consighèntzias de s'autoòdiu, de sa mala cussèntzia produida dae s'abbandonu de sa comunidade linguìstica pròpia e s'integratzione in sa comunidade dominadora.
In Sardigna sunt abundantes sos esempros de idealizatzione cumpensatòria, promòvidos dae tzertos tzìrculos acadèmicos, dae intelletuales nòdidos e dae pseudo-indipendentistas.



Identificatzione (identification)

 Est unu protzessu in ue s'indivìduu  podet pertzepire totu sos eventos fitianos travessu s'òtica de su grupuchi isse s'identìficat. In custos casos sa limba podet èssere s'identificadore ètnicu de su grupu.
Sa prima consighèntzia de sa cussèntzia linguìstica in sos faeddantes est s'iscoberta de sa diversidade linguìstica, a s'abigiare chi b'at pessones chi faeddant a manera diferente de comente faeddat su grupu pròpiu, agiudat a s'identificatzione.
In sos casos de recuperatzione istòrica de sa limba pròpia pro parte de una comunidade, s'at a dare una relatzione ideològica intre sa limba, s'identificatzione linguìstica e s'identidade natzionale dada dae sa limba.



Identidade lingIuìstica (linguistic identity)

Cumplessu de currespondèntzias intre una limba e una cultura. Sa funtzione identificativa de su limbàgiunos segnalat chi su fatu de faeddare configurat sa personalidade de ogni indivìduu e de ogni colletividade, identìficat pessones e grupos umanos.



Ideologia de s'impreu linguìsticu (usage ideology)

Cumplessu de recursos chi sa gente impreat pro interpretare o giustificare sos cumportamentos linguìsticos pròpios o de àteras pessones.



Immersione linguìstica (immersion)

Programma de insegnamentu de limbas comintzadu in su 1965 in su Quebec - in Catalugna in su 1983 - in ue sa limba de relatzione e de istrutzione in s'iscola est diferente dae sa limba familiare de totu sos alunnos (o de sa magiore parte).



Imparu de una limba (language acquisition/learning)

Su tèrmine achisitzione definit s'aprendimentu de una limba in su mèdiu suo naturale e sotziale.
S'imparu, in càmbiu, est su protzessu de aprendimentu de una limba in unu cuntestu iscolàsticu.
Unu sardu/a chi istùdiat sa limba sarda, l'achistat o torrat a achistare, ca lu faghet in su logu in ue custa limba est nàschida e vivet; s'inglesu imbetzes l'imparat.
Unu fatore importante chi influit in s'achisitzione e in s'imparu de una limba est sa motivatzione chi tenet su dischente e s'impreu chi nde cheret fàghere.



Imperialismu (imperialism)

Punna de un'istadu pro s'isparghidura territoriale e econòmica, pro su domìniu de àteros istados e natziones. Mancari siat unu fenòmenu in sustàntzia econòmicu, s'imperialismu tenet fintzas fatores culturales e linguìsticos: faeddamus tando de imperialismu o colonialismu culturale e linguìsticu cando un'istadu faghet leges e pràticat una polìtica chi òperant e istìmulant sa subordinatzione de àteras limbas, cando chircat cun ogni mèdiu chi sa populatzione abbandonet sa limba sua in favore de sa limba dominadora, cando faghet de totu pro sutammìtere una limba a un'àtera.
Sa limba sarda est istada e sighit sende ogetu de imperialismu linguìsticu, de sutammissione.



Inseguridade linguìstica (linguistic insecurity)

Cumportamentu linguìsticu chi si dat cando su chi unu faeddante cunsìderat curretu, adecuadu o prestigiosu non cointzidit cun s'impreu ispontàneu suo de sa limba . In sas situatziones de cuntierra linguìstica s'inseguridade linguìstica podet èssere unu frenu importante a sas possibilidades de integratzione linguìstica de setores meda de faeddantes.



Insignamentu (education, teaching)

Atzione e efetu de insignare in unu sistema educativu. S'iscolarizatzione e s'alfabetizatzione ant agiudadu a imparare e impreare sas limbas istatales, dominadoras, e a creare su càmbiu linguìsticu de sas limbas dominadas, che sa sarda.
In sos primos trinta annos de su sèculu XX meda pedagogos ant cumpresu chi s'istùdiu in una limba diferente dae sa pròpia noghiat a s'isvilupu de sos pitzinnos e ant cundennadu s'insignamentu in un'àtera limba.
Custa teoria est servida però comente iscusa a sas autoridades istatales pro cundennare s'impreu de sas limbas minorizadas, pro esempru sa sarda, in iscola e fintzas in s'ambiente familiare ca faghende gasi, naraiant, sos babbos e sas mamas noghiant a s'isvilupu intelletivu de sos fìgios, chi fiant istudiende in un'àtera limba, s'italiana.
In Sardigna, cun sa complitzidade de sa burghesia comporadora, de sos tzìrculos acadèmicos, de sa crèsia e de s'oligarchia de sos partidos polìticos italianos in terra nostra, tantu ant insistidu chi   sardos meda, a dolu mannu issoro, b'ant crèidu.




Integratzione linguìstica (linguistic integration)

Adatamentu de sa populatzione immigrada a sa limba de sa comunidade chi l'at retzida.
S'integratzione linguìstica non presuponet s'abbandonu de sa limba de orìgine, comente imbetzes sutzedet cun s'assimilatzione linguìstica.



Interferèntzia linguìstica (linguistic interference)

Fenòmenu chi si dat cando una parte de su sistema de sa limba dominadora intrat, òcupat e iscòstiat elementos fònicos e lèssicales de sa limba dominada o minorizada, in una situatzione de cuntierra linguìstica. Sa comunidade linguìstica chi impreat sa limba minorizada cun su tempus achistat paràulas, fonemas e istruturas pròpias de sa limba dominadora. Custu sutzedit pro s'impositzione de custa limba in sos mèdios de comunicatzione e in s'iscola.
In Sardigna est sutzessu e sighit sutzedende custu fenòmenu. Est dovere nostru a lu firmare.



Interpositzione linguìstica (linguistic interposition)

Est unu fenòmenu sotziolinguìsticu chi cunsistit in su fatu chi sa realidade de su mundu e sas innovatziones arrivant a sa limba sutammissa passadas in su sedatzu de sa limba dominadora. Si tratat de un'aspetu de sa minorizatzione linguìstica e est unu fenòmenu chi ispiegat sa dislealtade linguìstica e s'autoòdiu; faeddantes meda si bident obligados a èssere bilingue in sa limba dominadora si cherent tènnere relatziones prus addae de s'àmbitu familiare o de amigos.
S'interpositzione pròvocat s'interferèntzia linguìstica e sa sostitutzione linguìstica e faghet chi s'imparu de àteras limbas si fagat cun sa limba dominadora comente referèntzia.
Sos prèstitos linguìsticos dae s'inglesu o àteras limbas intrant in sardu cun fonètica italiana.




Istabilimentu de una limba

Protzessu chi faghet una limba pro divènnere limba normalizada. Est sinònimu de normalizatzione linguìstica.



Istadu multilingue (multilingual state)

Istadu in ue si faeddant limbas diferentes. Sa magiore parte de sos istados sunt multilingue, mancari chi siat reconnota comente natzionale e ufitziale una o duas de custas limbas.



Istandardizatzione (standardisation)

Protzssu sotziale dirigidu a otènnere una variedade istandard de sa limba bene definida e cun totu sas funtziones de una limba.
Sos protzessos de istandardizatzione sunt longos e cumplessos; pro una parte riguardant s'istrutura de sa limba  - codificatzione - e pro un'àtera su "status" de sa limba, e cunsistit in s'arraighinamentu de s'istandard in totu sos àmbitos de impreu pròpios de una limba., chi recherit un'operatzione de pianificatzione linguìstica e duncas su cuntrollu de su poderiu polìticu pro leare detzisiones e las pòdere aplicare. in ogni  protzessu de istandardizatzione si distinghent sas tapas sighentes:
1. Seletzione:  cunsistit in isseberare una variedade linguìstica e dae custa isvilupare su protzessu. Si podet fintzas fraigare un'istandard a partire dae diferentes variedades.
2. Codificatzione: cunsistit in s'istabilimentu de sas normas pro s'impreu de sa variedade istandard: normas ortogràficas, normas grammaticales, normas lessicales. S'obietivu fundamentale de sa codificatzione est su de otènnere s'unidade formale de sa limba codificada.
3. Implementatzione sotziale: cunsistit in s'insignamentu de sa limba codificada in su sistema iscolàsticu e in s'isparghidura in totu sos àmbitos de comunicatzione formale fitzas a tando ocupados dae sa limba dominadora.
4. Elaboratzione: cunsistit in s'isvilupu de s'atzione codificadora, arrichimentu e ispetzializatzione de sos recursos espressivos de sa limba.



Istermìniu (extermination)

Carchi autore, a su tèrmine "repressione" de sas limbas minorizadas che sa sarda, s'atzione de pònnere unu frenu in sentidu sotziale e polìticu, preferint su tèrmine istermìniu, dae su latinu "exterminare", bogare dae sas làcanas, ochire.



L


Làcana linguìstica (linguistic border)

1.  Lìnia ideale chi ischertat duos domìnios linguìsticos. Custa notzione però est istada semper chistionada in sotziolinguìstica ca pro delimitare in ue comintzat e in ue acabat una limba tocat a tènnere in cunsideratzione fatores meda: istòricos, polìticos e culturales chi faghent pagu crara custa làcana. Sas làcanas polìticas bortas meda no ant rispetadu sas linguìsticas, e custu at contribuidu a ammurotzulare sa chistione.

2. Norma de impreu linguìsticu chi si presentat in situatziones de subordinatzione linguìstica: sos faeddantes de una limba minorizada, pro esempru sa limba sarda, no la faeddant cando intrant in cuntatu cun sos faeddantes de sa limba  dominante, s'italiana. Si creat de custa manera una làcana linguìstica chi faghet difìtzile a sos faeddantes de sa limba dominante s'imparu e impreu de sa limba minorizada, mancari tèngiant una boluntade positiva rispetu a custa, ca a bortas su furisteri o su faeddante chi tenet comente limba pròpia sa limba dominante e est bilìngue, est bidu comente una anomalia.



Lealtade linguìstica ( language loyalty)

Unu faeddante de una limba tenet lealtade linguìstica cando no abbandonat s'impreu de sa limba pròpia in sa comunidade linguìstica sua e si resistit a sa sostitutzione e morte de sa limba sua, impreènde·la semper e in ogni cuntestu, tratende de totu sos argumentos. Sa lealtade pròvocat su refudu de interferèntzias cun àteras limbas e sa chirca de una variedade istandard, una limba comuna, chi podat aunire a totu sos faeddantes. In una situatzione de cuntierra linguìstica comente sa chi tenimus in Sardigna, una de sas funtziones de sa limba e motivu mannu pro la defensare, amparare e mantènnere, est sa de èssere signu de identidade, parte de unu movimentu polìticu chi faghet de sa lealtade linguìstica una forma de ativismu patriòticu.



Liberalismu linguìsticu (linguistic liberalism)

Est un'ideologia chi teorizat, in casu de cuntierra linguìstica comente sa chi tenimus in Sardigna, su no-interventzionismu in sa desigualidade intre sas duas limbas e sa defensa de su "statu quo". Pretendet duncas lassare in manos de s'evolutzione "naturale" su destinu de sa limba sutammissa, de sa nostra. A s'aparièntzia si presentat comente una ideologia neutrale, universalista, ma in realidade est sa defensa de su prus forte, e tenet sa finalidade ùrtima de atzelerare sa morte de sa limba dominada, sa nostra. Custa ideologia zetzit apògios dae tzertos setores intelletuales e fintzas dae pseudo-indipendentistas.



Limba (language)

Est su sistema de signos verbales chi servint pro si comunicare. Custa definitzione però est pòvera dae unu puntu de vista sotziolinguìsticu ca sa cumplessidade istraordinària de su limbàgiu andat prus addae de sa natura sua istrumentale e ca sa relatzione chi tenimus cun issu no est sa matessi chi tenimus cun un'àteru istrumentu. Totu sos fenòmenos de cultura sunt fatos de comunicatzione: sa moda, sa coghina, s'economia, sa polìtica e presentant istruturas comunicativas cun caraterìsticas ispetzìficas de una cultura o de un'àtera. Sa limba no est unu veìculu neutrale de cuntzetos, de contenutos, ma issa etotu est unu contenutu, unu riferimentu de lealtade o òdiu, un'indicadore de su livellu sotziale e de sas relatziones umanas.



Limba arta (high language)

Limba impreada in totu sas funtziones, mescamente in sos àmbitos formales, pùblicos (iscolàsticu, literàriu, sientìficu) e de prestìgiu. Est connota fintzas cun sa fòrmula de Limba A.
Naramus limba bàscia (Limba B) a sa limba chi  in una situatzione de diglossia òcupat sos àmbitos informale, fitianos o de pagu prestìgiu. In unu protzessu de cuntierra e sostitutzione linguìstica sa gente bidet prus adata sa limba A pro sos impreos formales e cale si siat tentativu de normalizatzione linguìstica devet parare fronte a sa predispositzione incussiente de bona parte de sa populatzione. Petzi una cussèntzia linguìstica ativa podet, cun su tempus, bìnchere custas atitudines linguìsticas negativas e fàghere prus fàtzile sa normalizatzione.




Limba artifitziale (artificial language)

Tèrmine impreadu in su sentidu de limba fraigada. Totu sas limbas umanas sunt, in unu tzertu sentidu, artifitziales, ca non naschent comente resurtadu de protzessos naturales, chìmicos o biològicos, ma sunt fràigos culturales creados e isvilupados dae sos òmines in su sinu de sas sotziedades umanas. Sa limba est su primu o unu de sos primos artifìtzios chi s'est dadu s'èssere umanu e chi at contribuidu cun fortza a sa diferentziatzione rispetu a su restu de sos mammìferos.



Limba de cultura (language of culture)

Limba veiculare de sas produtziones culturales  - literadura, filosofia, sièntzia, etz. - realizadas in sos istados europeos otzidentales chi ant tentu prus capatzidade de isparghidura a partire da su sèculu XVI. Sunt duncas limbas de cultura s'inglesu, su frantzesu, su tedescu, s'ispagnolu, su portughesu, s'italianu. Su tèrmine "limba de cultura" como, però, est disprestigiadu e non s'impreat prus ca presuponet una gerarchizatzione in sa validesa de sas limbas.    



Limba dominante (dominant language)

Limba chi in una cuntierra linguìstica  òcupat una positzione egemònica. S'italianu est sa limba dominante in Sardigna, mentres chi sa limba sarda est sa limba dominada o minorizada.



Limba emergente (emergent language)

Limba incaminada cara a sa normalizatzione linguìstica.



Limba internatzionale (international language)

Limba chi est imparada e impreada dae faeddantes chi no la possedint comente limba materna o pròpia. Est però sa limba materna de àteras comunidades linguìstica. Sa limba inglesa est oe una limba impreada ampramente dae una parte manna de sa populatzione mundiale.



Limba literària (literary language)

Tèrmine impreadu istoricamente comente sinònimu de limba iscrita, o limba istandard, o limba codificada e chi li dat unu prestìgiu superiore a su restu de sas variedades linguìsticas.



Limba materna (mother tongue)

Limba chi sa mama trasmitit a sos fìgios. In una sotziedade che sa nostra caraterizada dae unu multilinguismu generalizadu, sa ràdio, su vìdeo, sos giogos eletrònicos, sa televisione, internet, ant relativizadu su cuntzetu de limba materna giai chi sos pitzinnos e pitzinnas intrat in cuntatu giai a minoreddos cun àteras limbas. Àteros fatos a tènnere in contu sunt su traballu de sas fèminas foras de domo e s'importàntzia semper prus manna de s'iscola in s'imparu de sas limba. Esistit semper prus sa tendèntzia a ampliare su cuntzetu de limba materna in "limba materna de sa terra", est a nàrrere limba de su logu.




Limba minetzada ( threaten language)

Cale si siat limba chi mustret sìntomas, linguìsticos e estralinguìsticos, de èssere in protzessu de estintzione. Sa limba sarda mustrat custos sìntomas: minimamentu de sas possibilidade istilìsticas, de s'istrutura grammaticale; càmbios de cumportamentu linguìsticu in sa comunidade linguìstica.




Limba minoritària (minoritary language)

1. Limba impreada in su territòriu de un'istadu dae sos nativos de custu istadu chi costituint unu grupu numericamente inferiore a su restu de sa populatzione de s'istadu.

2. Limba diferente dae sa limba o limbas ufitziales de s'istadu. Su tèrmine minoritàriu, mancari siat unu cuntzetu cuantitativu (sa comunidade linguìstica est inferiore in nùmeru de faeddantes a sas limbas magioritàrias) e sena connotatziones negativas, est impreadu a bortas pro minimare sos deretos de una comunidade linguìstica.



Limba minorizada

Limba chi, mancari podat èssere sa limba materna o pròpia de sa magiore parte de sa populatzione sufrit una restritzione de sas funtziones suas a manera chi non servit o no est netzessària in sa magiore parte de sas ocasiones. Una limba est divènnida minorizada a pustis de unu protzessu de bilinguizatzione de sa comunidade linguìstica sua chi l'at giuta a sa marginalizatzione o sutammissione linguìstica.



Limba morta (dead language)

1. In linguìstica, est una limba comente su latinu e su grecu antigu chi at sufertu unu protzessu de trasformatzione e evolutzione chi at dadu vida a àteras limbas.

2. In sotziolinguìstica, est una limba comente sa limba dàlmata, iscumparta a pustis de unu protzessu de sostitutzione linguìstica, acabadu in s'estintzione linguìstica. S'ùrtimu faeddante suo est istadu Tuone Udaina mortu in su 1898.
Sas limbas non morit de morte naturale; b'at maneras e maneras de las ochire o de fàghere de su totu pro chi mòrgiant a manu issoro.
Totu sas limbas podent mòrrere, fintzas sa limba nostra.



Limba normalizada (normalized language)

Limba chi òcupat totu sos àmbitos de impreu pùblicu e privadu in una comunidade linguìstica. Custu cheret nàrrere chi sos tentros de detzisione sotziopolìtica, econòmica, linguìstica e culturale sunt in sa matessi comunidade linguìstica.



Limba pròpia (native language)

Limba de sa comunidade istoricamente istabilida in unu logu. Segundu sa Decraratzione Universale de sos Deretos Linguìsticos, una limba non podet èssere cunsiderada comente limba pròpia de unu logu petzi pro èssere sa limba ufitziale de s'istadu o pro èssere impreada in cussu logu comente limba amministrativa o de tzertas atividades culturales. Sa limba sarda est duncas sa limba pròpia de Sardigna, mancari siat minoritària.



Limba sagrada (sacred language)

Limba impreada in unu cultu religiosu. In sa traditzione europea otzidentale sas limbas cunsideradas sagradas sunt istadas s'ebreu, su latinu e su grecu. In àteras culturas  su sànscritu, s'àrabu clàssicu, su turcu etz. In ocasiones determinadas, comente est su casu de s'ebreu, sa limba sagrada at tentu un'importàntzia fundamentale pro mantènnere s'identidade natzionale o ètnica.




Limba ufitziale (official language)

Limba chi est istada istabilida giuridicamente comente istrumentu printzipale de relatzione intre s'amministratzione pùblica e sos tzitadinos. Sa cunditzione de limba ufitziale est vinculada a su guvernu, a s'amministratzione pùblica e a s'educatzione; guvernu e educatzione sunt duncas sos àmbitos fundamentales pro su reconnoschimentu ufitziale de una limba. In àteros àmbitos de impreu - familiare, religiosu, de traballu, etz. - si podent impreare àteras limbas diferentes dae s'ofitziale de s'istadu, ma custa at a influentzare meda sas relatziones in belle totu sos domìnios.



Limbas in cuntatu (language in contact)

Limbas diferentes chi sunt impreadas in una matessi sotziedade, a manera alternativa dae sas matessi pessones.



Linguìstica (linguistics)

Sièntzia chi istùdiat su limbàgiu umanu.



Linguitzìdiu (linguicide)

Est su protzessu sotziale e polìticu cun sa finalidade de otènnere sa sostitutzione linguìstica in unu logu determinadu a favore de sa limba dominante e in contra de sa limba dominada. Custu tèrmine sutalìneat su caràtere no ispontàneu e nen naturale de custu protzessu, ma voluntàriu, pianificadu e impostu pro otènnere sa morte definitiva de una limba. Custu protzessu est atuende in Sardigna dae annos meda; est però reversìbile e tocat a totus nois a lu firmare.























M

Mantenimentu de una limba

Situatzione in ue una comunidae at sighidu impreende sa limba pròpia e istòrica in cuntierra cun sas tzircustàntzias estralinguìsticas chi ant favorèssidu sa sostitutzione linguìstica.  Su mantenimentu de una limba est dadu dae sa cussèntzia linguìstica e a sa lealtade linguìstica.


 


Mèdios de comunicatzione (mass media)

Istrumentos chi servint pro fàghere arrivare un'informatzione determinada a setores sotziales ampros: sa televisione, sa ràdio, sos giornales, sas rivistas, su tzìnema, su teatru, sa literadura, sas cantzones.
Mentres chi s'insignamentu iscolàsticu favoresset s'ismanniamentu de su lèssicu e de s'espressividade de sa cultura, sos  mèdios de comunicatzione intzidint a manera direta in ogni tipu de limbàgiu, giai chi tratant una variedade sena lìmites de temas. Sos mèdios de comunicatzione, paris cun s'insignamentu, ma a in subra de custos, costituint oe s'àmbitu prus determinante de sa realidade sotziolinguìstica. Cale si siat polìtica linguìstica normalizadora devet intzìdere cun detzisione in s'oferta de impreu linguìsticu de sos mèdios de comunicatzione, de sa matessi manera chi cale si siat protzessu de sostitutzione linguìstica modernu tenet in sos mèdios de comunicatzione sos mègius alliados.



Militàntzia linguìstica (linguistic militancy)

Cumportamentu personale o movimentu politicosotziale chi tenet comente obietivu sa defensa de una limba dominante o sa normalizatzione linguìstica de una limba minorizada travessu su recùperu de sa cussèntzia linguìstica e s'aviu de una polìtica linguìstica normalizadora.

 

Minoria linguìstica (linguistic minority)

Populatzione chi tenet una limba comuna diferente dae sa limba ufitziale o dominante de s'istadu in ue vivet. Si tratat duncas de una chistione cualitativa, non cuantitativa. In Europa sunt esempru de minoria linguìstica: sa brètona, s'otzitana sa sarda, sa catalana e àteras.



Minorizatzione (minorization)

Protzessu globale de sotitutzione linguìstica chi si produit generalmente intre duas limbas e chi cumportat su minimamentu cuantitativu e cualitativu de s'impreu de sa limba chi lu sufrit.  Mentres chi una limba s'isminòrigat, s'àtera òcupat su logu lassadu bòidu dae custa. Custu est su fènòmenu chi sutzedit in Sardigna.



Monolinguismu (monolingualism)

Esistèntzia de una comunidade linguìstica ebbia in unu matessi istadu.  custa situatzione est una etzetzione giai chi su chi si dat de prus est s'esistèntzia de comunidades linguìsticas diferentes in unu matessi istadu: sas limbas de su mundu, chi sunt unas chimbe mìgia, s'agatant in unos dughentos istados. Non si devet cunfùndere cun istados natziones chi si proclamant monolingue e non reconnoschent s'esistèntzia de comunidades linguìsticas diferentes in intro de sas làcanas suas. In europa, pro esempru, bi sunt tres istado ebbia chi si podent cunsiderare monolingue: Albania, Islanda e Portugallu. Bidu dae una prospetiva de cuntierra linguìstica, e lassende a banda casos de realidades plurilingue istàbiles comente est su Lussemburgu, su monolinguismu sotziale est sa garantzia de sa subravivèntzia de una limba. Vivende però comente semus vivende, in sotziedades cun intercàmbios culturales importantes,  totu sas limbas sunt in cuntatu intre issas. Dae custu puntu de vista si osservat chi sos abitantes de sos paisos monolingue chi impreant limbas minoritàrias, sunt destinados a su poliglotismu, cosa de disigiare pro totus. Est su casu de s'Olanda e de sa Danimarca. In càmbiu sos faeddantes de limbas magioritàriastenent tendèntzia a su monolinguismu individuale, dada sa prus paga netzessidade de impreu de àteras limbas. Pro èssere plurilìngue, narat un'istudiosu, tocat a èssere monolingue de deretu. E a su contràriu, su bilinguismu ufitziale est sa manera de dare intrada a su monolinguismu reale.



Motivatzione (motivation)

Cumplessu de fatores chi giughent a unu determinadu cumportamentu. Est unu de sos tres fatores determinantes pro imparare una limba. Sunt duncas sas resones e sos disìgios sos chi moent una pessone a imparare una limba o a la mantènnere.



Movimentos de colonizatzione linguìstica (linguistic colonization movements)

Sunt istitutziones promòvidas dae sas metròpolis pro mantènnere s'influèntzia culturale e econòmica subra de sas ex-colònias o colònias. Sas printzipales sunt sa Commonwealth of Nations, promòvida dae sa Gran Bretagna, sa hispanidad, dae s'Ispagna, sa francophonie, dae sa Frantza, Comunidade dos Países de Língua Portuguesa, dae su Portugallu. Sa polìtica linguìstica de sas metròpolis at cointzididu cun s'impositzione de sa limba sua in sas comunidades colonizadas. Sa base ideològica de custa atzione residit in s'idea chi sa limba de su colonizadore est assotziada a su progressu, mentres chi sa de su colonizadu est bida comente primitiva e inùtile pro sas netzessidades de comunicatzione. Custa idea at arraighinadu tantu bene chi est fata pròpia dae sos guvernantes de paisos colonizados e fintzas dae meda indipendentistas. E sa Sardigna nd'est unu craru esempru.


 
Multiculturalismu 

Ideologia chi defensat una sotziedade rispetosa cun sa diversidade culturale chi esistit in sa populatzione; sa diversidade est valorada comente un'aumentu de libertade e riguardat fintzas s'impreu de limbas diferentes (plurilinguismu), sas pràticas religiosas e sas espressiones artìsticas. In Sardigna sunt rispetadas sas espressiones artìsticas e sas pràticas religiosas diferentes, ma non sunt valoradas e ne amparadas sa cultura e sa limba autòctona, sa cultura e sa limba sarda.







N


Natzionalismu (nationalism)     

Est s'esaltatzione de sos valores natzionales, de sa pròpia natzione, de su logu in ue unu est nàschidu. Su tèrmine natzione derivat dae su latinu "natione", nàschida, e tenet unu significadu linguìstico-culturale, non amministrativu-istatale. In sa nàschida de sos natzionalismos europeos su critèriu diferentziale chi at tentu prus fortza est istada sa limba. Sa polìtica linguìstica est semper istada cunsiderada comente inseparàbile dae sos movimentos natzionalistas finas a identificare sa nàschida de custos grupos cun sos movimentos linguìsticos chi tenent pro ideologia chertare pro sa limba e pro sa literadura pròpia, pro chi non siant sutammissas e si potzant isvilupare.



Normalizatzione linguìstica (language planning)

Est su protzessu de riorganizatzione sotziale chi cunsistit in s'ampliamentu de s'impreu de una limba minorizada, comente est sa sarda, in sos mèdios educativos, polìticos, culturales, cun custas finalidades:
1. aumentu de sa cantidade de sos faeddantes;
2. aumentu de sa frecuèntzia de impreu;
3. ocupatzione de totu sos àmbitos de impreu;
4. fatzilitare sas normas de impreu linguìsticu.
Custu protzessu cuntenit duos aspetos inseparàbiles:
1. su linguìstico-culturale chi est s'adeguamentu de s'istrutura linguìstica a sas netzessidades sotziales noas (limba istandardizada e codificada);
2. su sotzio-polìticu, chi est su cumplessu de atziones de natura polìtica pro aumentare s'impreu reale de custas possibilidades. S'obietivu est sa normalidade linguìstica, est a nàrrere, pro su chi riguardat su sardu, bìdere sa limba nostra comente limba normale.              


 

Normalizatzione terminològica (terminological normalization)

Est parte de sa normalizatzione linguìstica e tenet comente finalidade sa creatzione de limbàgios ispetzialìsticos, est a nàrrere su de fissare sos tèrmines pretzisos pro assegurare sa comunicatzione e sa cumprensione intre pessones chi impreant unu limbàgiu ispetzialìsticu. Dae unu puntu de vista linguìsticu sos tèrmines ispetzialìsticos si diferèntziant dae sas paràulas comunes pro èssere sintèticos, pretzisos e nèutros. Non podent èssere confusos cun perunu àteru tèrmine.
Pro esempru: totu sos ditzionàrios mèdicos de totu sas limbas cuntenint deghinas de mìgias de vocàbulos. In ogni paisu su limbàgiu bio-mèdicu impreat s'ortografia, sa fonètica e sa sintassi de sa limba chi est iscritu; su vocabulàriu tenet però unas raighinas internatzionales a cumone. E si cherimus unu vocabulàriu sardu ispetzìficu, non podet èssere una ecetzione.
Cun paràulas de sa limba chi impreamus a fitianu diat èssere belle e impossìbile de faeddare e iscrìere de elementos ispetzìficos chi apartenent a sas sièntzias mèdicas o a àteros campos de s'ischire.
 Si naramus e iscriimus, pro esempru: " analgèsicu ", cherimus nàrrere chi si tratat de una meighina chi tenet efetu contra de su dolore.



Normativizatzione

Protzessu de istabilimentu de normas linguìsticas chi tenet comente obietivu su de fàghere de una limba un'istrumentu adecuadu pro sa comunicatzione. Pro chi una limba siat normativizada devet tènnere un'ortografia, una grammàtica normativa e unu ditzionàriu normativu, o ditzionàriu de sa limba.
Sas comunidades linguìsticas tenent unu tipu de entidade incarrigada de controllare chi su modellu de limba normativa siat adecuadu, tenede contu de sos càmbios in su limbàgiu fitianu, sos progressos tècnico e sientìficos , etz. Su modellu duncas devet èssere adatadu a sas netzessidades de ogni momentu.  Custas entidades sunt sas acadèmias ufitziales de sa limba. In sardigna fartat un'Istitutu de istùdios sardos chi si òcupet de custa faina pro normativizare sa limba nostra.





Numenare (to name)

Dare nùmene a calicunu o a carchi cosa.  Sos pòpulos ant mustradu a s'ispissu disprètziu o disatinu cando ant connotu àteros pòpulos. Sos grecos naraiant bàrbaros, chi faeddant male, a totu sos chi faeddaiant una limba diferente dae s'issoro; sos islavos naraiant "nemits", mudos a sos tedescos; sos gallesos naraiant "Welsh", furisteris, a sos inglesos. Sa paràula cannibale fiat su nùmene chi sos indìgenos de sas Antillas impreaiant pro a issos, ma sos colonizadores l'ant impreadu a manera ofensiva pro numenare a isso e a àteros pòpulos dominados.
Cantas bortas amus intesu su tèrmine "sardegnolo" riferidu, cun disprètziu, a pessone e no a animale?



O


Olvidu de sa limba

Ridutzione chi tenet unu faeddante de sa capatzidade de impreare una limba ca est andadu a vìvere in una comunidade in ue non s'impreat sa limba sua o ca apartenet a sas ùrtimas generatziones de faeddantes de sa limba sua e mìnimat su nùmeru de pessones chi podent faeddare cun isse. Si tratat de unu fenòmenu individuale de sa capatzidade de impreare sa limba, diferente dae sa sostitutzione linguìstica, chi est unu fenòmenu sotziale.



P


Patriotismu linguìsticu (linguistic patriotism)

Est s'ideologia linguìstica chi cunsistit in s'identificatzione de sa limba comente sìmbulu màssimu de sa pàtria de una pessone. Su tèrmine pàtria derivat dae su latinu "patriam", est a nàrrere terra de sos babbos e mamas. "Sa pàtria nostra est sa limba nostra" at iscritu Joan Fuster, famadu iscritore valentzianu.



Pianificatzione linguìstica (language planning)

Si tratat de s'atividade organizada dae s'autoridade polìtica mediante un'istrutura de programmas e progetos coordinados in s'àmbitu de sa macrosotziolinguìstica, istrumentos de sa normalizatzione linguìstica. Sa dimensione polìtica de custu fenòmenu cunsistit in dare unu "status" nou a una limba in relatzione a àteras limbas e a s'impreu suo in s'isfera de s'amministratzione e de s'insignamentu.



Pluralismu linguìsticu (linguistic pluralism)

Est un'ideologia linguìstica chi punnat pro sa coesistèntzia de limbas diferentes in una sotziedade e pro su deretu de sas sotziedades linguisticamente diferentes a amparare e defensare sas limbas issoro, partende dae su printzìpiu de ugualidade de totu sas comunidades linguìsticas.

 

Poderiu (power)

Capatzidade de domìniu de unu grupu sotziale subra de sos àteros. S'esertzìtziu de su poderiu polìticu e econòmicu istoricamente est in relatzione cun s'impreu sotziale de sa limba e est pro custa resone chi sas relatziones de su poderiu sunt unu fatore detzisivu pro sa formatzione e isvilupu de una limba. Totu sos poderios polìticos ant fatu una polìtica linguìstica determinada e ant promòvidu una limba determinada comente limba legìtima e, a su matessi tempus, ant illegitimadu s'impreu de àteras limbas.



Poliglota (polyglot)

1. Pessone chi impreat limbas diferentes.
2. Iscritu in limbas diferentes.



Pregiudìtziu linguìsticu (linguistic prejudice)

Si tratat de unu tipu de pregiudìtziu sotziale chi tenet forma de giudìtziu de valore subra una limba e sos faeddantes de una limba, ditadu dae s'ignoràntzia o dae su reselu sighende unos modellos manicheos. Totu sas pessones tenimus unas ideas a pitzu de sas limbas e bortas meda custas ideas sunt fundamentadas in creèntzias mentòsigas chi mustrant carchi tipu de pregiudìtziu cara a unas limbas determinadas o dialetos de una matessi limba. 
Custos pregiudìtzios si presentant in forma de dicotomia: limbas durches e limbas àsperas, limbas fàtziles e limbas difìtziles, de cultura e primitivas, e fintzas in s'internu de una matessi limba:   dialetos superiores e inferiores.
Esistint duncas pregiudìtzios interlinguìsticos:
a) Limbas fàtziles e limbas difìtziles. Est unu pregiudìtziu tìpicu de sos faeddantes sètzidos in su cadreone de su monolinguismu, sos no interessdados a imparare un'àtera limba. No esistit nudda in s'istrutura de una limba chi la fagat fàtzile o difìtzile; sa fatzilidade o dificultade pro imparare una limba nos la dat sa predispositzione e sa motivatzione chi cada unu tenet.
b) Limbas durches e limbas àsperas. Est su pregiudìtziu de chie tenet comente puntu de riferimentu assolutu sa fonètica, sos sonos, de sa limba sua chi li resurtat familiare; custa duncas est sa norma, pensant, su restu sunt cosas istrambas o aberratziones chi si podent leare a brulla.
c) Sas limbas prus importantes sunt sas prus faeddadas. Est tzertu chi b'at limbas prus faeddadas chi no àteras, ma non si podent gerarchizare sas limbas pro su nùmeru de sos faeddantes. Sa limba tzinesa, pro esempru, no est prus importante de sa danesa.
d) Limbas de cultura e limbas primitivas. Est unu pregiudìtziu chi ignorat chi ogni limba servit unu sistema de vida. Una limba forsis non tenet unas paràulas determinadas, ma est seguru chi las at a creare cando nd'at a tènnere bisòngiu.
e) Limbas ùtiles e inùtiles. Sas limbas non sunt cualitativamente ùtiles o inùtiles; s'utilidade dipendet dae sas netzessidades de comunicatzione de ogni faeddante rispetu a sa limba.
Esistint pregiudìtzios intralinguìsticos:
Sos chi tenent relatzione cun sa visione de sa diversidade interna de sa limba. 
a) Disfamiare sas formas no istandard. Custu est su chi faghet s'iscola e su restu de sos istrumentos de su poderiu.
b) Sa limba istandard est s'originale e sos dialetos sunt una derivatzione de custa. Si tratat de una gerarchizatzione genètica intre limba e dialetos.
c) Disprètziu pro sas variedades diferentes. Tenet sas matessi raighinas ideològicas de sos pregiudìtzios interlinguìsticos, esaltatzione de s'ispìritu tribale e refudu de su chi si istat a in foras de su grupu pròpiu. Custu ùrtimu pregiudìtziu est tìpicu de sos setzessionistas linguìsticos in s'internu de una limba determinada. Los tenimus fintzas in Sardigna.
d) Disprètziu de s'istandard. Custu pregiudìtziu est alimentadu dae ideologias linguìsticas interessadas a fàghere iscumpàrrere una limba. Sas limbas sena istandard non si podent impreare in àmbitu pùblicu e de custa manera sunt recluidas in àmbitos privados e familiares e cun sos annos sunt destinadas a iscumpàrrere. Custa ideologia de su disprètziu de s'istandard est ampramente presente, a dolu mannu nostru, in Sardigna.

 

Prèstidu linguìsticu ( borrowing)     

Unidade linguìstica pròpia de una limba determinada integrada fonologicamente, morfologicamente e sintaticamente a una limba retzetora. Sos prèstidos sunt prus o mancu istàbiles e duncas recurrentes in su faeddu de sos indivìduos e de sa comunidade.
Bi sunt autores chi afirmant chi su prèstidu s'acumpàngiat a su prestìgiu linguìsticu, ma su chi pro norma tenet prus influèntzia est s'orìgine de su tèrmine. Pro esempru, sa paràula "robot" est istada adotada in totu sas limbas e si tratat de unu prèstidu dae sa limba tzeca, non pro resones de prestìgiu de custa limba ma pro su fatu chi su primu a impreare custa paràula est istadu Karel Capek, iscritore in limba tzeca, in unu romanzu de fantasièntzia.
Sas paràulas "tomata"e "tziculate" sunt prèstidos dae sa limba nahua, originària de su Mèssicu e faeddada oe in die dae 800.000 pessones.



Printzìpiu de personalidade (principle of personality)

Est unu modellu de polìtica linguìstica chi garantit chi una pessone at a retzire dae s'amministratzione unos servìtzios determinados in sa limba pròpia.



Purismu (purism)

Cumportamentu linguìsticu chi cheret preservare e liberare una limba dae sos elementos cunsiderados furisteris o non disigiados chi benint dae un'àtera limba. Podet riguardare su lèssicu o cale si siat àteru aspetu de sa limba. Su purismu aparit comente una manifestatzione de resistèntzia a s'influèntzia de una o prus limbas dominantes e chi ant causadu una interferèntzia linguìstica importante. Cando unu protzessu de sostitutzione linguìstica est in sas ùrtimas fases sas manifestatziones de purismu tenent tendèntzia a iscumpàrrere giai chi sos faeddantes non resistint prus a perunu tipu de influèntzia.




R


Refudu linguìsticu (linguistic refuse)

Mustra de unu cale si siat tipu de agressividade de una pessone rispetu a un'àtera comente risposta a chi custa l'est faeddende in una limba o variedade linguìstica diferente a sa chi si isetat intèndere.
Sos grupos umanos dae semper ant tentu cumportamentos de preventzione cara a àteras comunidades furisteras e custa predispositzione negativa a in antis de chie est diferentes est assotziada a sa cunsideru de sa comunidade pròpia comente tzentru de su mundu.  Custu est su chi sos antropòlogos narant ispìritu tribale. Su fatu de cunsiderare su grupu pròpiu comente su prus importante e superiore a sos àteros derivat dae una cuntzetzione de su mundu assotziada a istadios primitivos de s'isvilupu; custos cumportamentos però galu durant in s'atualidade, mescamente in sas sotziedades prus avantzadas. Su refudu de s'àteru, de su diferente comente pessone incluidit su refudu de sas caraterìsticas chi l'identìficant: sìmbulos, ratza, religione, costumàntzias, logu de nàschida o, mescamente, sa limba.



Regime sotziolinguìsticu (sociolinguistic laws)

Cumplessu de leges e dispositziones giurìdicas chi règulant sos impreos linguìsticos in unu territòriu; incluit fintzas totu sas atziones de polìtica linguìstica praticadas dae su guvernu.

 

Retòrica (rhetoric)

Arte de sa paràula, de s'elocuèntzia e de sas maneras pro cumbìnchere, fundada dae sa filosofia greca pro tratare de su faeddu in pùblicu.



Riprodutzione de sa limba (language reproduction)

Protzessu de sos indivìduos de unu grupu linguìsticu pro trasmìtere sa limba pròpia a sos fìgios. In unas tzircustàntzias determinadas esistint colletivos umanos chi non trasmitint prus sa limba issoro a sos fìgios ca nd'ant adotadu un'àtera. Est su chi  a dolu mannu est sutzedende in Sardigna.



Rustighesa de sos impreos linguìsticos (rusticity of linguistic usages)

Restritzione de sa comunicatzione in sa limba pròpia a sas relatziones personales diretas, familiares e afetivas.  Custu gènerat una comunicatzione informale e privada, in ue no intrant pessones disconnotas e chi non gènerat impreos linguìsticos cultos.



S


Setzessionismu linguìsticu (linguistic secessionism)

Ideologia linguìstica chi punnat pro sa separatzione istruturale de una o prus variedades geogràficas de una limba determinada.
S'utilidade polìtica de su setzessionismu linguìsticu est sa de negare s'unidade de una limba, sa sarda pro esempru, mancari chi publicamente esistat un'esaltatzione simbòlica de custa. Sos efetos chi produit sunt: minimamentu de s'impreu sotziale de sa limba  e afirmatzione de su bilinguismu chi in realidade favoressit sa limba dominante, in Sardigna s'italianu.


 

Sessismu (sexism)

Ideologia in sa base de medas atividades umanas caraterizada dae minisprètziu o isvaloramentu de su ruolu sotziale de sa fèmina. Est unu cumportamentu basadu in s'egemonia de sos òmines e in su cumplessu de creèntzias chi li dant legitimidade.
Sa limba, comente portadora de ideologia, in medas ocasiones est discriminatòria cun sas fèminas. No esistit, pro esempru,su tèrmine "babbu traballadore", in càmbiu si chi esistit su de "mama traballadora"; no esistit su tèrmine "babbu bagadiu", ma pro sa fèmina si.  Sas ofesas a una pessone medas bortas sunt ofesas a s'onestade de sa mama, non de su babbu.



Subcòdighe (subcode)

Limbàgiu pròpiu de una ispetzialidade. Sinònimos de custu tèrmine sunt: limbàgios setoriales, limbàgios ispetziales, limbàgios tècnicos. Esempros de  subcòdighes sunt sos limbàgios pròpios de un'arte, de una tècnica, de una sièntzia; si tratat de unu lèssicu ispetziale chi si annanghet a su vocabulàriu normale de sa limba.



Subordinatzione linguìstica (linguistic subordination)

Situatzione sotziolinguìstica caraterizada dae su fatu chi sos faeddantes de una limba, sa subordinada, sunt obligados a nd'imparare un'àtera, sa chi at impostu s'istadu, pro pòdere isvilupare sas funtziones comunicativas pròpias in sos àmbitos de impreu pùblicu e formale. Totu custu gènerat ideologia, cumportamentos e rapresentatziones sotziales negativas pro sa limba subordinada chi produint s'efetu de no l'impreare.



Sostitutzione linguìstica (language shift)

Fenòmenu chi sutzedit cando una limba dominante s'imponet a una limba perdedora.
Sa sostitutzione linguìstica est unu protzessu, unu fenòmenu de càmbiu sotziale chi s'isvilupat in tapas sighidas. In custu si diferèntziat dae su càmbiu de limba (language change) chi ìndicat unu càmbiu ma non nd'ispetzìficat su protzessu. De sas càusas chi intervenint in custu fenòmenu distinghimus:
1) agentes initziales chi sunt de tipu polìticu, sotzioculturale e econòmicu;
2) agentes chi moent custu protzessu e chi a partire dae unu momentu determinadu lu podent atzelerare a càusa de sas mesuras polìticas incaminadas a minimare s'impreu de sa limba sostituida a favore de sa chi la sostituit.



Substratu (substratum)

Limba chi si faeddaiat in unu domìniu linguìsticu in antis chi un'àtera limba si subraponneret o la sostitueret. Sa limba iscumparta lassat ìstigas in sa limba chi l'at sostituida, mescamente pro su chi riguardat su lèssicu, giai chi sas influèntzias fonèticas o sintàticas costant de prus a las reconnòschere.



Suitzìdiu linguìsticu (linguistic sucide)

Est s'abbandonu de sa limba pròpia pro parte de una comunidade linguìstica e s'adotzione de una limba furistera. Est unu tèrmine propostu in alternativa a morte de una limba, giai chi si tratat de su cumbinchimentu comunitàriu chi sa limba pròpia est "pagu ùtile", "antiga", "ruza" o cale si siat àtera crèentzia de sos faeddantes fundamentada in pregiudìtzios sìmiles chi faghent detzìdere a sos faeddantes de truncare sa trasmissione de sa limba a sos fìgios.



Superstratu (superstratum)

Limba introduida in s'àrea geogràfica de una limba autòctona e chi, in antis de èssere assimilada dae custa l'at lassadu carchi ìstiga linguìstica.



T


Testu (text)

Unidade comunicativa produtu de s'atividade verbale umana, e unidade linguìstica, formada dae unu cumplessu coerente de frases. In custa definitzione distinghimus tres elementos fundamentales:
1) Unidade: su testu est caraterizadu dae s'unidade semàntica - tenet unu sentidu globale - e dae sa destinatzione sotziale - est su resultadu de una intentzione comunicativa determinada chi chircat un'efetu cuncretu in chie lu retzit.
2) Comunicatzione: est a nàrrere chi si dat intre un'emissore e unu retzetore in unos cuntestos somunicativos cuncretos.
3) Limba: su testu est su resurtadu de un'atzione umana in ue su limbàgiu est s'istrumentu.



Trasmissione linguìstica intergeneratzionale (intergeneration linguistic transmission)

Est sa  trasmissione ispontànea de sa limba dae babbos e mamas a fìgios.



Trilinguismu (trilingualism)


Est sa proposta de insignamentu giai dae s'iscola elementare de tres limbas: sa limba pròpia de sa comunidade linguìstica, sa limba inglesa comente limba franca pro faeddare cun totu su mundu, un'àtera limba pro mantènnere su patrimòniu linguìsticu mundiale.
Sa prima idea de trilinguismu in sas iscolas est istada proposta dae s'iscritore catalanu Cases-Carbó su 23 de abrile de su 1896 pro truncare su bilinguismu disigualitàriu.



U

Universalismu linguìsticu (linguistic universalism)

S'universalismu in polìtica est sa tendèntzia a unificare totu sos pòpulos e istados de su mundu e a eliminare totu sos ostàculos, giurìdicos, econòmicos e àteros, chi impidint sa relatzione mùtua. In cantu a s'impreu sotziale de sa limba s'universalismu est rapresentadu dae duas ideologias diferentes:
1) ideologia favorèvole a s'iscumparta de sa diversidade linguìstica a favore de sa limba o limbas prus faeddadas;
2) ideologia ecolinguìstica chi proponet una limba internatzionale universale comente ponte de comunicatzione intre totu sos pòpulos sena però destrùere sa diversidade linguìstica.


 


V

Voluntariadu linguìsticu (linguistic voluntaryty)

Si tratat de sa collaboratzione comente voluntàriu in unu protzessu de normalizatzione o recuperatzione linguìstica. In su 1953 in s'istadu de Israele sos chi faeddaiant ebreu, chi tando fiant una minoria, ant organizadu unu grandu unu movimentu de voluntariadu linguìsticu numenadu Hankhalat ha-laixon (Trasmissione de s'Eredade Linguìstica) formadu dae 50.000 voluntàrios chi anadaiant in sas domos de sos immigrantes a insignare ebreu a totu sa famìlia.
Pro ch sas atzione de voluntariadu podant dare frutu, devent èssere acumpangiadas dae àteras mesuras de polìtica linguìstica in sa matessi diretzione: in su casu de s'ebreu su guvernu at organizadu unos cursos intensivos ispetziales pro sos professionales a manera chi poderent impreare sa limba in ue traballaiant.